EURO 2008/ Romania-Italia 1-1/ Egali cu campioana mondiala

De mult timp nu am mai vazut o nationala a Romaniei care sa joace de la egal la egal cu o echipa intr-adevar puternica. Italia, campioana mondiala, nu a fost cu nimic mai presus decat jucatorii nostri, pastrand proportiile unor executii personale ale lui Toni, Pirlo sau Del Piero.

Imnul, mai asteptat ca fluierul de final

Dupa emotia pe care am trait-o la debut in momentul intonarii imnului national, iata ca astazi a sosit din nou momentul in care sa ne ridicam in picioare, sa ne amintim de gestul lui Hagi-preluat acum de noua generatie- si sa strigam alaturi de tricolori "Desteapta-te romane!". Si s-au desteptat. Au mentinut ritmul impus si au raspuns cu fotbal la fotbal.

Diferente..

Daca in primul meci am preferat sa luam pulsul jocului, sa nu riscam un inceput cu stangul in competitie si sa ne multumim cu un rezultat de egalitate, in aceasta seara Romania a fost o alta echipa. Accidentarea lui Radoi l-a fortat pe Piturca sa riste mai devreme decat isi planuise, dar tot raul parca a fost spre bine. Plusul adus de Dica in jocul nationalei a contat, reusind in momentele dificile sa pasam si sa pastram balonul in posesie. Nu am mai fost totusi la fel de exacti in defensiva, dar nu am intalnit un adversar atat de previzibil cum a fost Franta, italienii abuzand de centrari in forta asupra careului nostru si incercand la maxim concentrarea fundasilor romani.

Gol.. si iarasi gol

Dupa 8 ani de zile ne-am bucurat la o reusita a Romaniei la un turneu fina. Si ce reusita!!! Contra Italiei. Certat de Piturca si destul de palid in joc pana in acel moment, Mutu a profitat de greseala lui Zambrotta si l-a executat pe Buffon. 1-0 si Romania a avut in acel moment cei mai putini oameni cu picioarele pe pamant. Am sarit de bucurie si am strigat alaturi de Mutu si de restul tricolorilor. Extaziati de golul inscris a fost de ajuns un singur moment de neatentie in aparare, iar italienii au profitat si au egalat. 1-1. Revenim cu picioarele pe pamant, dar totusi speram intr-o victorie.

Penaltyul care a adus tristetea

Obsedati de grija pentru arbitraj, comentand in permanenta fiecare decizie a arbitrilor de la fiecare calificare, astazi a sosit momentul in care arbitrul sa ne ofere o sansa uriasa. Penalty! Un penalty pe care nici Niculae nu l-a cerut, l-am primit. In fractiunile de secunda care au despartit dictarea penaltyului cu executarea acestuia ne-am adus aminte de golul inscris de Ganea tot din penalty, in meciul cu Anglia. Asteptandu-ne la o scarita, dar totusi gandind ca miza este prea mare pentru ca Mutu sa aleaga o astfel de rezolvare-care pe urma s-ar fi dovedit una mai buna- Adrian Mutu a ales sa traga in forta si pe centru. Buffon a mai demonstrat inca o data ca este un portar de clasa si ca banderola purtata pe brat nu este data doar de varsta sau vechime in lot.

Un punct trist, dar de mare folos

In mintea tuturor se deruleaza fiecare pas al lui Mutu pana la minge si parada pirtarului italian. Aceasta secventa ne va urmari pana la meciul cu Olanda si va ramane ca un moment extrem de important care a despartit Romania de o calificare certa, de o calificare cu emotii, sau-sa speram ca nu-de eliminare.
Fotbalul este imprevizibil si ne-a mai demonstrat acest lucru inca o data. Nu ne asteptam sa primim penalty si poate nici ca Mutu sa rateze. Dar poate ca asa este sortit sa li se intample jucatorilor mari.. sa rateze loviturile de la 11 metri in momente dificile. Ne-au demonstrat-o si Beckham, Cristiano Ronaldo, iar acum Adrian Mutu.