Lacatus a lucrat mult, in saptamana premergatoare meciului cu CFR, la fazele fixe. Asta s-a vazut de la inceput. Fiecare lovitura libera, fiecare corner, fiecare centrare in careu, insemnau pericol pentru poarta aparata bine, pana in momentul autogolului, de Hirschfeld.
Meciul a fost impartit pe reprize. In cazul in care vom nota ca la box, ii vom acorda Stelei prima repriza, castigata din toate punctele de vedere, iar CFR-ului ii vom da, fara retineri, repriza secunda. Desi ar trebui sa le dam si cele doua penaltyuri confiscate de Tudor.
De fiecare data la capatul centrarilor lui Mendosa era un stelist. Un stelist, care si reusea sa loveasca bine mingea spre poarta Clujului. Asta trebuia sa fie un semnal pentru fundasii lui Andone. Ceva n-a mers. Hirschfeld si-a deranjat propriul paianjen, Dayro Moreno a intepat balonul dupa cornerul executat perfect de Mendosa, iar Ovidiu Petre a aruncat prosopul dupa ce a marcat din lovitura libera a aceluiasi Mendosa.
Si cum seara a fost a Stelei, chiar daca patronul nu a mai visat nimic, sau cel putin nu ne-a zis, toate loviturile de corner au fost de pe partea dreapta de atac (stanga de aparare), perfecte pentru ca stangul lui Mendosa sa poata bate perfect.
Asadar, sa-i mai chemati la fazele fixe. 
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu