La tine în cartier tot aşa frig e?

Ne tot ameninţa Busu că vremea se transformă în personajul negativ în această săptămână, dar nici chiar aşa. Adică, bun, la munte e frumos, ninge. Dar în Bucureşti, printre blocurile astea, care dacă nu sunt dărăpănate, atunci sunt colorate în cele mai oribile nuanţe posibile, frigul n-are niciun farmec.

Povestea e tristă. Ceasul sună la 06:30. Prima amânare îţi ţine în viaţă somnul pentru încă 10 minute. Apoi începe distracţia. Nu una cu muzică. Una în liniştea friguroasă a unei camere ce parcă a uitat căldura. E greu să te desparţi de pătura ta. Cu siguranţă e cea mai importantă pentru tine. Fără lacrimi, te poţi uita cum ea rămâne în aşternuturi. Mergi la baie, dai drumul la apă caldă şi aştepţi ca un jucător la loto să apară norocul. Într-un final, se încălzeşte. Nu te poţi bucura pentru că te gândeşti ce te aşteaptă afară.

Ştii, e deja târziu să mai tragi de timp. Vei întârzia. Atât la muncă, dar şi la întâlnirea cu vremea asta rece, rece, rece. La revedere, vară dragă. De n-ai fi venit, iarnă timpurie.